finalul
12 octombrie 2005Este ora 12:15 am, 12 octombrie 2005 si am ajuns
in final acasa, in Romania. Am sa incerc sa inchei
jurnalul-weblog cu un mic rezumat a ceea ce am ma facut in
aceasta calatorie extraordinara. Ultima
insemnare descrie sfirsitul lunii iulie.De atunci
lucrurile s-au precipitat in special datorita achizitiei
unuei masini. Dupa o calatorie itnr-un camion, catre Bozeman, am
cumparat o masina cu 300 USD.Marca Ford Tempo ’88. Am mai
dat 170USD, pentru asigurarea minima. Dar s-a
meritat. Am calatorit 2600 de mile, eu
si Dragos caci am cumparat-o impreuna. La sfirsit el
a vindut-o cu 200 USD, eu fiind plecat deja. Cu
masina am mers in cele patru parti al Yellowstone-ului. In
nord in Bozeman, est Cody, sud Jackson, si in west
Yellowstone. Am mers la rodeo, am facut river-rafting pe
raul Yellowstone, am urcat pe un virf Static peak in Grand Teton, de
11303 de picioare (3445m).Am mai facut si drumetii mai mici catre
cascade si geizere mai mici sau mai mari. Masina a fost
sansa pe care am avut-o acolo, altfel nu as fi putut face atit de
mult. Apoi la sfirst am inchiriat o masina, Nissan Altima din 2005(aici
ma laud putin
) si am facut in ultimele 4 zile de
munca alte 2200 de mile pe traseul Jackson (Wyoming), Las Vegas
(Nevada), Grad Canion(Arizona), Bryce Canion(Utah), Bozeman
(Montana). Apoi am plecat catre New York unde am stat
3 nopti si am incercat din nou sa prind
si sa vizitez cit mai multe: Statuia Libertatii,
Empire State Buiding, Times Square , Central
Park, podul Brooklin, ONU, si multe altele care acum
nu le mai mentionez. Apoi am plecat
catre Paris unde, am petrecut doua zile cu un prieten venit din Alaska,
Tibi si alti doi prieteni veniti din Romania. Am vizitat
Louvre-ul , Notre Dame, Sacre Coeur , Tour Eiffel .Apoi am stat 3
zile la orleans si toulouse la alti prieteni de familie. Desi
peste tot am alergat si
eram mai mult pe fuga,nu am vazut nici
macar 50% din frumusetile locului. Dar
totul s-a meritat, toti banii care i-am muncit s-au
dus pe benzina, camere de hotel, motel, hostel,
bilete de tren si avion. In total vreo 4000de mile in
masina, iar cu avionul nici nu vreau sa ma gindesc la
numarul de mile, cel mult la cel de avioane(11 in toata vara).
In aceasta perioada,am citit si doua carti(bune zic eu)
despre poporul roman, "Discernamintul Modernizarii"
-H.R. Patapievici(Humanitas) si "Adio, Adio
patria mea, cu i din i si a din a"
-Pavel Gheo (Polirom) care descriu de bine situatia
noastra actuala si pe care le-as recomanda oricarui
emigrant in america sau unui roman ce nu
vrea sa plece din tara. Iar mai important
poate decit celelalte sunt prietenii care
i -am facut acolo, cu care am gustat din America . Oameni
care visau acelasi vis ca si mine. Imi
pare rau ca nu am reusit sa scriu mai des,dar
conditiile nu favorizau acest lucru. Voi face
si un site, dedicat acestei calatorii
care va cuprinde fotografii de pe aceste meleaguri. Nu
promit cind, caci deja a inceput scoala. Daca aveti
prieteni care se gindesc sa mearga in State, spuneti-le ca se
merita (si dati-le adresa weblogului),chiar daca in primele saptamini
vor plinge sau vor injura printre dintii strinsi. De ramas, nu stiu ce
sa va zic…
.
Pentru alte informatii, imi puteti scrie pe adresa "cinicutzu at yahoo com", voi incerca sa
va raspund in masura timpului liber. Acum ma grabesc sa ma
culc, miine incepe viata de roman, care poate nu este
la fel indestulata ca cea de american, dar necesita pe
putin tot atita energie. Pe curind.
in final acasa, in Romania. Am sa incerc sa inchei
jurnalul-weblog cu un mic rezumat a ceea ce am ma facut in
aceasta calatorie extraordinara. Ultima
insemnare descrie sfirsitul lunii iulie.De atunci
lucrurile s-au precipitat in special datorita achizitiei
unuei masini. Dupa o calatorie itnr-un camion, catre Bozeman, am
cumparat o masina cu 300 USD.Marca Ford Tempo ’88. Am mai
dat 170USD, pentru asigurarea minima. Dar s-a
meritat. Am calatorit 2600 de mile, eu
si Dragos caci am cumparat-o impreuna. La sfirsit el
a vindut-o cu 200 USD, eu fiind plecat deja. Cu
masina am mers in cele patru parti al Yellowstone-ului. In
nord in Bozeman, est Cody, sud Jackson, si in west
Yellowstone. Am mers la rodeo, am facut river-rafting pe
raul Yellowstone, am urcat pe un virf Static peak in Grand Teton, de
11303 de picioare (3445m).Am mai facut si drumetii mai mici catre
cascade si geizere mai mici sau mai mari. Masina a fost
sansa pe care am avut-o acolo, altfel nu as fi putut face atit de
mult. Apoi la sfirst am inchiriat o masina, Nissan Altima din 2005(aici
ma laud putin
munca alte 2200 de mile pe traseul Jackson (Wyoming), Las Vegas
(Nevada), Grad Canion(Arizona), Bryce Canion(Utah), Bozeman
(Montana). Apoi am plecat catre New York unde am stat
3 nopti si am incercat din nou sa prind
si sa vizitez cit mai multe: Statuia Libertatii,
Empire State Buiding, Times Square , Central
Park, podul Brooklin, ONU, si multe altele care acum
nu le mai mentionez. Apoi am plecat
catre Paris unde, am petrecut doua zile cu un prieten venit din Alaska,
Tibi si alti doi prieteni veniti din Romania. Am vizitat
Louvre-ul , Notre Dame, Sacre Coeur , Tour Eiffel .Apoi am stat 3
zile la orleans si toulouse la alti prieteni de familie. Desi
peste tot am alergat si
eram mai mult pe fuga,nu am vazut nici
macar 50% din frumusetile locului. Dar
totul s-a meritat, toti banii care i-am muncit s-au
dus pe benzina, camere de hotel, motel, hostel,
bilete de tren si avion. In total vreo 4000de mile in
masina, iar cu avionul nici nu vreau sa ma gindesc la
numarul de mile, cel mult la cel de avioane(11 in toata vara).
In aceasta perioada,am citit si doua carti(bune zic eu)
despre poporul roman, "Discernamintul Modernizarii"
-H.R. Patapievici(Humanitas) si "Adio, Adio
patria mea, cu i din i si a din a"
-Pavel Gheo (Polirom) care descriu de bine situatia
noastra actuala si pe care le-as recomanda oricarui
emigrant in america sau unui roman ce nu
vrea sa plece din tara. Iar mai important
poate decit celelalte sunt prietenii care
i -am facut acolo, cu care am gustat din America . Oameni
care visau acelasi vis ca si mine. Imi
pare rau ca nu am reusit sa scriu mai des,dar
conditiile nu favorizau acest lucru. Voi face
si un site, dedicat acestei calatorii
care va cuprinde fotografii de pe aceste meleaguri. Nu
promit cind, caci deja a inceput scoala. Daca aveti
prieteni care se gindesc sa mearga in State, spuneti-le ca se
merita (si dati-le adresa weblogului),chiar daca in primele saptamini
vor plinge sau vor injura printre dintii strinsi. De ramas, nu stiu ce
sa va zic…
Pentru alte informatii, imi puteti scrie pe adresa "cinicutzu at yahoo com", voi incerca sa
va raspund in masura timpului liber. Acum ma grabesc sa ma
culc, miine incepe viata de roman, care poate nu este
la fel indestulata ca cea de american, dar necesita pe
putin tot atita energie. Pe curind.